Caniche Toy de vanzare

Caniche toy de vânzare: rasa

Deși rasa Caniche (Pudel) din ziua de azi pare să epitomizeze o viață de agrement și de lux, nu face greșeala: aceștia sunt câini adevărați crescuți să facă slujbe reale. Deși cu greu pare posibil când te uiți la un caniche dichisit în inelul de spectacol, rasa a fost inițial pregatită ca un recuperator de apă, o muncă care necesită sărituri în apă pentru a obține păsări pentru vânători.

De fapt, numele englezesc poodle este derivat din cuvântul german pudel, sau pudelin, care înseamnă a stropi. Și în Franța, pudelul se numește Caniche, un nume derivat din chien canard, care înseamnă câine pentru rațe.

Există trei mărimi de Caniche, toate considerate parte a aceleiași rase: mergând de la cea mai mică la cea mai mare, acestea sunt Toy, Pitic și Standard. Rasa Caniche standard este probabil cea mai veche dintre cele trei soiuri.

Indiferent de mărime, canicheul este renumit pentru o personalitate jucăușă, dar demnă și o inteligență ieșită din comun. Când vine vorba de antrenament, acesta este un student „de nota 10”, iar pudelul excelează la sporturi de performanță, cum ar fi ascultarea, agilitatea și testele de vânătoare.

În ciuda aerului său regal, canicheul nu este snob. Este un câine care dorește să rămână aproape de familia sa, se simte singur atunci când nu este băgat în seamă un timp îndelungat și este mereu pregătit pentru un joc bun.

Caniche toy de vânzare: scurt istoric

Pudelul este una dintre cele mai vechi rase dezvoltate în special pentru vânătoare de păsări de apă. Majoritatea istoricilor sunt de acord că acesta este originar din Germania, dar s-a dezvoltat în propria sa rasă distinctă în Franța.

Mulți sunt de părere că rasa este rezultatul încrucișărilor dintre mai mulți câini de apă europeni, inclusiv câini de apă spanioli, portughezi, francezi, germani, maghiari și ruși. Alți istorici cred că unul dintre strămoșii rasei Caniche este Barbetul nord-african, care a fost importat în Peninsula Iberică. După aceea, rasa a ajuns în Galia unde a fost folosită pentru abilitățile sale de vânătoare.

De asemenea, se crede în mod obișnuit că acesta este descendent din câinii asiatici și apoi a călătorit cu triburile germanice Goth și Ostrogoth pentru a deveni în cele din urmă un câine german de apă. O altă teorie este aceea că este descendent din câinii care au venit din stepele asiatice cu berberii nord-africani cuceriți și, în cele din urmă, și-au găsit drumul în Portugalia în secolul al VIII-lea împreună cu maurii.

Oricare ar fi strămoșii săi, aceasta este o rasă foarte veche. Ilustrațiile câinilor asemănătoare cu Caniche împodobesc artefacte și morminte egiptene și romane din primele secole î.H. Desenele și statuile arată câinii care seamănă foarte mult cu pudelii moderni.

Deși unii spun că canicheul pitic si cel de jucarie au apărut la scurt timp după cel standard, mulți cred că abia în anii 1400, crescătorii au început să producă versiuni mai mici ale acestuia, pentru a încânta burghezii parizieni.

Francezii au folosit caniche-ul standard pentru vânătoarea de rațe, și caniche-ul de dimensiuni medii pentru a căuta trufele din pădure. Pe de altă parte, caniche-ul pitic era folosit să servească ca tovarăș al nobilimii și bogatei clase de negustori.

Caniche-ul a excelat într-o altă profesie canină: câinele de circ.

Clubul Kennel din Anglia a înregistrat primul lor Caniche în 1874, cu primul club britanic pentru fanii acestuia care a ajuns pe scena doi ani mai târziu. Nu se știe cu siguranță când pudelul a ajuns în SUA, dar American Kennel Club a înregistrat primul lor Caniche în 1886. Poodle Club of America a fost fondat în 1896, dar s-a desființat la scurt timp după aceea. Pasionații de Poodle au restabilit clubul în 1931.

Pudelii erau destul de rari în SUA până după cel de-al Doilea Război Mondial. Cu toate acestea, la mijlocul anilor ’50, rasa Caniche devenise cea mai populară rasă din țară, poziție pe care a deținut-o mai bine de 20 de ani.

Caniche toy de vânzare: dimensiune

Există cinci dimensiuni de caniche: mini toy, toy, pitic, mediu și standard. Acestea nu sunt rase diferite, doar dimensiuni diferite ale aceluiași câine. Cel mini toy are 20 cm si cantareste 2 kg, cel toy are adesea până la 28 cm înălțime și cântărește între aproximativ 2.5-3.5 kg. Cel pitic are o înălțime de 35cm si cantareste 5-8 kg. Cel mediu are pana in 45 cm iar cel standard are peste 45 cm și mai mult (de obicei 56 cm); masculii cântăresc între 20 și 31 kg, iar femelele cântăresc între 20 și 27 kg. Aceste dimensiuni sunt orientative si pot exista mici abateri.

Caniche toy de vânzare: personalitate

Inteligent, iubitor, loial și răutăcios sunt patru cuvinte pe care proprietarii de caniche le folosesc în mod obișnuit pentru a descrie personalitatea rasei. Caniche-ul este cunoscut a avea o atitudine demnă, greu de descris, dar ușor de reperat.

Este, de asemenea, foarte iubit de oameni și dornic să facă plăcere. Combină asta cu inteligența sa legendară și ai un câine care poate fi ușor de antrenat.

Un bun caniche care a fost învățat manierele canine are o dispoziție calmă, mai ales dacă el face exercitii fizice obișnuite pentru a-și arde energia naturală.

Câinele din rasa Caniche este protector al familiei sale, iar dacă străinii se apropie de casa ta, imediat va lătra ca să te anunțe. Și deși este afectuos cu familia sa, poate dura un timp să se înțeleagă cu oameni noi.

O trăsătură deosebită este inteligența sa. I se spune adesea că are o inteligență asemănătoare omului, fiind uimitor pentru proprietarii săi. Desigur, poate fi dificil de trăit cu câinii deștepți. Învață repede – obiceiuri bune și rele – și își amintesc totul.

Caniche toy de vânzare: sănătate

Pudelii sunt, în general, sănătoși, dar, ca toate rasele, sunt predispuși la anumite afecțiuni de sănătate. Nu toți câinii vor avea oricare dintre aceste boli, dar este important să le cunoști, dacă iei în considerare această rasă.

Dacă cumperi un cățeluș, găsește un crescător bun care îți va arăta documentele pentru sănătate ale părinților cațelului. Certificatele de sănătate demonstrează că un câine a fost testat și recuperat dupa o anumită afecțiune.

• Dilatarea gastrică: Aceasta este o afecțiune care pune viața în pericol și care poate afecta un caniche, mai ales dacă este hrănit cu o masă mare pe zi, mănâncă rapid, bea mari cantități de apă și apoi face exerciții viguroase după masă. Unii consideră că multe mese pe zi și tipul de hrană ar putea fi, de asemenea, factori pentru dilatare. Această problemă apare mai frecvent la câinii mai în vârstă, dar poate apărea la orice vârstă. Dilatarea gastrică apare atunci când stomacul este expandat cu gaz sau aer și apoi răsucit. Câinele nu poate să râgâie sau să vomite pentru a scăpa de excesul de aer din stomac, iar revenirea normală a sângelui la nivelul inimii este împiedicată. Tensiunea arterială scade și câinele intră în șoc. Fără atenția medicală imediată, câinele poate muri. Poate fi suspectat de dilatare gastrică, atunci când câinele tău are un abdomen dilatat, salivează excesiv și râgâie fără să vomite. De asemenea, el poate fi neliniștit, deprimat, letargic și moale, cu un ritm cardiac rapid. Este important ca animalul tău să ajunga la veterinar cât mai curând posibil. Există unele indicii cum că dilatarea gastrică se moștenește, deci este recomandată castrarea câinilor care dezvoltă această afecțiune.
• Displazia de șold este o afecțiune ereditară în care coapsa nu se încadrează bine în articulația șoldului. Unii câini prezintă durere și lamență pe unul sau ambele picioare din spate, dar este posibil să nu se observe niciun semn de disconfort la un câine cu displazie de șold. Pe măsură ce câinele îmbătrânește, se poate dezvolta artrita. Displazia soldului este ereditară, dar poate fi agravată de factorii de mediu, cum ar fi creșterea rapidă datorată unei diete înalte în calorii sau răniri.
• Luxația patelară: Aceasta este o problemă comună la câinii de talie mică, care se datorează faptului că patela, care are trei părți – femurul (coapsa), genunchiul și tibia nu sunt aliniate corespunzător. Acest lucru provoacă tulburare în picior sau mers anormal. Este o afecțiune prezentă la naștere, deși luxația reală nu apare întotdeauna decât mult mai târziu. Frecarea cauzată de luxație patelară poate duce la artrită, o boală degenerativă articulară. Există patru grade de luxație patelară, variind de la gradul I, o luxație ocazională care provoacă tulburare temporară în articulație, până la gradul IV, în care întoarcerea tibiei este severă, iar patela nu poate fi realiniată manual. Gradele severe de luxație patelară pot necesita operații chirurgicale.
• Epilepsie: Pudelii pot suferi de epilepsie, care provoacă convulsii ușoare sau severe. Crizele pot fi expuse printr-un comportament neobișnuit, cum ar fi alergarea frenetică ca și cum ar fi urmărit. Crizele sunt înspăimântătoare de urmărit, dar prognosticul pe termen lung pentru câinii cu epilepsie idiopatică este în general foarte bun. Este important să ne amintim că convulsiile pot fi cauzate de multe alte lucruri decât epilepsia idiopatică, cum ar fi tulburările metabolice, bolile infecțioase care afectează creierul, tumorile, expunerea la otrăvuri, leziunile grave ale capului și multe altele. Prin urmare, dacă labradorul tau are convulsii, este important să îl duci imediat la veterinar pentru o verificare.
• Boala Legg-Perthes: Aceasta este o altă boală care implică articulația șoldului. Multe rase de jucării sunt predispuse la această afecțiune. Când pudelul tău are Legg-Perthes, aportul de sânge către capul femurului (osul mare al piciorului posterior) este scăzut și capul femurului care se conectează la pelvis începe să se dezintegreze. De obicei, primele semne de Legg-Perthes apar atunci când puii au vârsta cuprinsă între 4 și 6 luni. Primele semne sunt atrofierea membranei și a mușchilor picioarelor. Veterinarii calificați pot efectua o intervenție chirurgicală pentru a tăia femurul bolnav, astfel încât să nu mai fie atașat de pelvis. Țesutul cicatricial care rezultă în urma operației creează o „articulație falsă”, iar cățelușul este de obicei lipsit de durere.
• Hipotiroidism: hipotiroidismul este o afecțiune a glandei tiroide. Se crede că este responsabil pentru afecțiuni precum epilepsie, alopecie (căderea părului), obezitate, letargie, hiperpigmentare, piodermă și alte afecțiuni ale pielii. Este tratat cu medicamente și dietă.
• Boala Addison: Cunoscută și sub denumirea de hipoadrenocorticism, această afecțiune extrem de gravă este cauzată de o producție insuficientă de hormoni suprarenali de către glanda suprarenală. Majoritatea câinilor cu boala Addison vomită, au apetit slab și letargie. Deoarece aceste semne sunt vagi și pot fi confundate cu alte afecțiuni, este ușor să ratăm această boală ca diagnostic până când ajunge la stadii mai avansate. Semne mai severe apar atunci când un câine este stresat sau când nivelul de potasiu devine suficient de ridicat pentru a interfera cu funcția inimii, provocând șoc sever și moarte. Dacă se suspectează Addison, medicul veterinar poate efectua o serie de teste pentru a confirma diagnosticul.
• Boala Cushing (hiperadrenocorticism): Această afecțiune apare atunci când organismul produce prea mult cortizol. Se poate datora unui dezechilibru al hipofizei sau glandei suprarenale sau poate apărea atunci când un câine are prea mult cortizol rezultat din alte afecțiuni. Semnele comune sunt consumul excesiv de lichide și urinarea frecventă. Dacă pudelul tău prezintă aceste două simptome, du-l rapid la medicul veterinar. Există tratamente care ajută la această boală, inclusiv chirurgie și medicamente.
• Atrofie retiniană progresivă (PRA): PRA este o familie de boli de ochi care implică deteriorarea treptată a retinei. La începutul bolii, câinii afectați devin orbi nocturni. Pe măsură ce boala progresează, ei își pierd din vedere în timpul zilei. Mulți câini afectați se adaptează foarte bine la limitarea sau la pierderea vederii, atât timp cât împrejurimile rămân identice.
• Hipoplazia nervului optic: Această afecțiune provoacă orbire și răspuns anormal al pupilelor în ochiul afectat.
• Adenita sebacee (SA): SA este o problemă gravă la pudeli, în special la cei standard. Se estimează că 50 la sută din totalul celor standard sunt transportatori sau sunt afectați. Această afecțiune genetică este dificil de diagnosticat și este adesea confundată cu hipotiroidism, alergii sau alte afecțiuni. Când un câine are SA, glandele sebacee din piele se inflamează din motive necunoscute și sunt în cele din urmă distruse. Aceste glande produc de obicei sebum, o secreție grasă care ajută la prevenirea uscării pielii. De obicei, se observă prima dată când câinele are de la 1 la 5 ani. Câinii afectați, de obicei, au pielea uscată și solzoasă, cu căderea părului deasupra capului, gâtului și spatelui. Câinii puternic afectați pot avea pielea îngroșată și un miros neplăcut, alaturi de infecții secundare ale pielii. Deși problema este în primul rând cosmetică, poate fi inconfortabilă pentru câine. Medicul veterinar va efectua o biopsie a pielii dacă SA este suspectat. Opțiunile de tratament variază.
• Boala Von Willebrand: Aceasta este o afecțiune moștenită a sângelui, care interferează cu capacitatea sângelui de a coagula. Principalul simptom este sângerarea excesivă după o accidentare sau o intervenție chirurgicală. Alte simptome includ hemoragii nazale, sângerare gingiilor sau sângerarea în stomac sau intestine. Transfuzia de sânge este în prezent singurul tratament. Sunt în curs de cercetare noi tratamente, inclusiv medicamente. Majoritatea câinilor cu boala von Willebrand pot duce vieți normale. Un veterinar îți poate testa câinele pentru afecțiunea respectivă. Câinii cu această afecțiune nu trebuie crescuți.

Caniche toy de vânzare: îngrijire

Pudelii se descurcă bine în orice tip de locuință, atât timp cât au exerciții fizice regulate și multă companie umană. Ei preferă să locuiască în casă cu familia.

Această rasă inteligentă învață rapid, dar proprietarii ar trebui să fie atenți: este la fel de ușor să-i înveți din greșeală obiceiurile proaste, precum este să-i înveți lucruri bune.

La fel ca orice câine, pudelul are nevoie de socializare timpurie: expunere la numeroși oameni, puncte de atracție, sunete și experiențe, atunci când este tânăr.Invitarea în mod regulat a vizitatorilor și ducerea lui în parcuri aglomerate, magazine care permit câinilor și în plimbări pe îndelete să se întâlnească cu alte persoane, îl vor ajuta, de asemenea, să-și lustruiască abilitățile sociale.

Caniche toy de vânzare: hrănire

Cantitate zilnică recomandată:

• pentru caniche standard: 1,5 până la 3 cești de hrană uscată de înaltă calitate pe zi, împărțite în două mese;
• pentru caniche pitic: 3/4 până la 1 ceașcă de hrană uscată de înaltă calitate pe zi, împărțite în două mese;
• pentru caniche toy: 1/4 până la 1/2 ceașcă de hrană uscată de înaltă calitate pe zi, împărțite în două mese.

Notă: Cât mănâncă câinele depinde de mărime, vârstă, construcție, metabolism și nivel de activitate. Câinii sunt indivizi, la fel ca oamenii, și nu toți au nevoie de aceeași cantitate de hrană. Este aproape de la sine înțeles că un câine extrem de activ va avea nevoie de mai multa hrană, decât unul mai puțin activ. Calitatea hranei pentru câini pe care o cumpărați face, de asemenea, o diferență  – cu cât mâncarea pentru câini este mai bună, cu atât îi va asigura nutrienţii şi saţietatea necesară, fără ca tu, să fii nevoit să îi verifici constant castronul.

Caniche toy de vânzare: culoarea blănii și perierea

Caniche este o rasă care nu pierde păr și este o alegere bună pentru persoanele cu alergii. Multe persoane alergice sunt capabile să păstreze un pudel fără nicio reacție.

Blana vine în mai multe culori, inclusiv albastru, negru, alb, gri, argintiu, maro, cais și crem. Părul este ondulat, sârmos și dens, iar această textură unică poate fi tunsă, îngrijită, bărbierită și manipulată în toate formele fanteziste. Cu toate acestea, dacă câinele tău va concura în inelul de spectacol, nu poți merge prea sălbatic cu stilul.

Îngrijirea unui pudel nu este pentru cei slabi de inimă. Puii necesită întreținere ridicată, tuns periodic, la fiecare trei până la șase săptămâni, uneori mai des, pentru a menține blana în stare bună. Dacă ai în vedere un astfel de câine, ia în considerare cheltuielile de îngrijire.Nu te speria însă. Există multe moduri de a modela blana pentru o îngrijire mai ușoară. De fapt, mulți proprietari pur și simplu îl bărbieresc. Acestea fiind spuse, îngrijirea ușoară nu înseamnă fără grijă. Chiar și atunci când este blana este scurtă, pudelul tău va trebui să fie periat, scăldat și tuns la fiecare trei-șase săptămâni, uneori mai des.

Periază dinții câinelui de cel puțin două sau trei ori pe săptămână pentru a elimina acumularea de tartru și bacteriile care se ascund în interiorul acestuia. Periajul zilnic este chiar mai bun dacă dorești să împiedici boala gingiilor și respirația urât mirositoare. Îndepărtează unghiile o dată sau de două ori pe lună. Începe să-l obișnuiești să fie periat și examinat când e un cățeluș. Manipulează frecvent labele sale și verifică-i gura. Cu ajutorul unei experiențe pozitive, plină de laude și recompense, vei pune bazele pentru examinările veterinare ușoare și alte manevre atunci când este adult.

Caniche toy de vânzare: relația cu copii și alte animale

Câinele din rasa Caniche este un însoțitor minunat pentru copii, deși copiii mici care nu știu cum să se descurce cu un câine l-ar putea răni accidental.

Ca și în cazul fiecărei rase, totuși, trebuie să îi înveți pe copii cum să se apropie și să atingă câinii și să supraveghezi întotdeauna orice interacțiune între ei, pentru a preveni orice mușcătură. Învață copilul să nu se apropie niciodată de câine în timp ce mănâncă sau doarme sau să încerce să ia mâncarea câinelui. Niciun câine, oricât de prietenos este, nu ar trebui să rămână nesupravegheat cu un copil.

Pudelii care cresc cu alți câini sau animale de companie din casă – sau care au o mulțime de oportunități de interacțiune cu aceștia în clase de antrenament de grup, parcuri de câini și altele asemenea – se vor bucura de compania lor. Dacă pudelul tău este obișnuit să fie singurul animal de companie din gospodărie, totuși, este posibil să aibă nevoie de ceva timp și de pregătire specială pentru a-l ajuta să accepte un nou venit.